Există un sigur Dumnezeu și doar El este măreț. Toate celelalte ființe și lucruri sunt total dependente de bunătatea și puterea Lui. Nu ar trebui niciodată să se facă vreo comparație între Dumnezeu și orice altă creatură sau lucru. Fiind Creatorul existent în Sine, El se află infinit deasupra creației Sale finite, dependentă de El. Nici măcar cel mai puternic arhanghel nu se apropie de a fi ca Dumnezeu, la fel cum cel mai neînsemnat microb nu se poate compara cu El! Acest adevăr este extrem de important în contextul bisericii. În Scriptură și în istoria Bisericii nu există bărbați sau femei măreți ai lui Dumnezeu; nu există decât bărbați și femei slabi, păcătoși și necredincioși, ei aparținând unui Dumnezeu măreț și îndurător!
a) > Psalmul 95:3 — „Căci Domnul este un Dumnezeu mare, este un împărat mare mai presus de toţi dumnezeii."
b) > Daniel 9:4 — „M-am rugat Domnului Dumnezeului meu şi I-am făcut următoarea mărturisire: „Doamne Dumnezeule mare şi înfricoşat, Tu, care ţii legământul şi dai îndurare celor ce Te iubesc şi păzesc poruncile Tale!"
Cuvântul „înfricoșat" [uimitor, măreț, n.tr.] provine de la termenul ebraic yare și are sensul de „a se teme, a fi reverențios, a avea frică". Chiar și cea mai neînsemnată revelație a măreției și sfințeniei lui Dumnezeu ar fi uluitoare până și pentru cele mai splendide dintre creaturile Sale, inspirând în acestea uimire, reverență și chiar frică. Dumnezeu este uimitor; de aceea, El este vrednic de cea mai profundă reverență.
Daniel 9:4 — „M-am rugat Domnului Dumnezeului meu şi I-am făcut următoarea mărturisire: „Doamne Dumnezeule mare şi înfricoşat, Tu, care ţii legământul şi dai îndurare celor ce Te iubesc şi păzesc poruncile Tale!"
c) Domnul Dumnezeu este nemărginit de mare! El este îmbrăcat cu strălucire și măreție!" (Psalmul 104:1). Splendoarea și măreția lui Dumnezeu nu constituie niște lucruri exterioare cu care El se îmbracă; ele sunt parte din însăși Ființa Lui. Spre deosebire de oameni, Dumnezeu nu are nicio nevoie să adauge vreun lucru la Sine pentru a-Și îmbunătăți măreția sau frumusețea.
Psalmul 104:1 — „Binecuvântă, suflete, pe Domnul! Doamne Dumnezeule, Tu eşti nemărginit de mare! Tu eşti îmbrăcat cu strălucire şi măreţie!"
a) Mărimea Lui este nepătrunsă. Măreția lui Dumnezeu trece dincolo de abilitatea noastră de cercetare și investigare – ea nu poate fi cuprinsă sau măsurată. Ar fi mult mai ușor să numărăm particulele de praf din toate oceanele și deșerturile lumii sau să numărăm toate stelele de pe cer decât să măsurăm măreția lui Dumnezeu.
Psalmul 145:3 — „Mare este Domnul şi foarte vrednic de laudă, şi mărimea Lui este nepătrunsă."
3. Ce afirmă următoarele pasaje ale Scripturii despre măreția lui Dumnezeu? Cum este pus singurul Dumnezeu adevărat în contrast cu toți așa-numiții dumnezei?
a) Psalmul 77:13
Psalmul 77:13 — „Dumnezeule, căile Tale sunt sfinte! Care dumnezeu este mare ca Dumnezeul nostru?"
b) Psalmul 86:10
Psalmul 86:10 — „Căci Tu eşti mare şi faci minuni, numai Tu eşti Dumnezeu."
c) Psalmul 95:3
Psalmul 95:3 — „Căci Domnul este un Dumnezeu mare, este un împărat mare mai presus de toţi dumnezeii."
d) Psalmul 135:5
Psalmul 135:5 — „Ştiu că Domnul este mare şi că Domnul nostru este mai presus de toţi dumnezeii."
4. Conform următoarelor versete din Biblie, care ar trebui să fie atitudinea și răspunsul nostru față de măreția lui Dumnezeu? Cum ar trebui să trăim noi în lumina măreției Lui de nepătruns?
a) Deuteronom 32:3
Deuteronom 32:3 — „Căci voi vesti Numele Domnului. Daţi slavă Dumnezeului nostru!"
b) 1 Cronici 16:25
1 Cronici 16:25 — „Căci Domnul este mare şi foarte vrednic de laudă, El este de temut, mai presus de toţi dumnezeii;"
c) Psalmul 104:1
OBSERVAȚII: Termenul „binecuvântat" provine din cuvântul ebraic barak. Atunci când se referă la Dumnezeu, el denotă o exclamație bucuroasă care exprimă admirație, mulțumire și laudă.
d) Psalmul 111:2
Psalmul 111:2 — „Mari sunt lucrările Domnului, cercetate de toţi cei ce le iubesc."
e) Psalmul 138:5
Psalmul 138:5 — „ei vor lăuda căile Domnului, căci mare este slava Domnului!"